REDUCEREA CONSUMULUI DE GRĂSIMI SATURATE NU SCADE MORTALITATEA

O meta-analiză recentă realizată de cercetători de la mai multe universități din Japonia a constatat că nu există o reducere a mortalității prin scăderea consumului de grăsimi saturate. Explicăm în detaliu concluziile studiului și implicațiile acestora.

FIZIOPATOLOGIE ȘI MECANISME

Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar originea lor implică factori genetici, metabolici, nutriționali, de mediu și de stil de viață. Timp de decenii, ideea că grăsimile saturate cresc riscul cardiovascular s-a bazat în principal pe studii observaționale realizate în secolul al XX-lea, care au găsit o asociere între consumul mai mare al acestor grăsimi și o incidență mai mare a bolilor cardiovasculare. Acizii grași saturați sunt un tip de acid gras care se găsește în alimente de origine animală, precum carnea și produsele lactate, precum și în unele uleiuri vegetale, cum ar fi uleiul de cocos și uleiul de palmier. Aceste lipide sunt caracterizate prin absența legăturilor duble în lanțul lor de carbon, ceea ce le conferă o structură stabilă și le face parte din membranele celulare.

Grăsimilor saturate li s-a atribuit în mod tradițional un efect hipercolesterolemiant, deoarece s-a observat că consumul lor poate crește nivelurile plasmatice ale colesterolului total și, în special, ale lipoproteinelor LDL. Acest efect a fost interpretat ca un mecanism care ar explica un risc cardiovascular crescut. Au fost investigate și posibile efecte proinflamatorii ale unora dintre acești acizi grași la nivel celular, prin intermediul unor receptori precum TLR4. Pe de altă parte, diferiți acizi grași saturați pot avea și funcții pozitive, de exemplu la nivel structural prin stabilizarea membranelor celulare și participarea la funcțiile fiziologice și endocrine ale rafturilor lipidice, pe lângă alte efecte biologice prin modularea microbiotei, a imunității și a inflamației.

STUDIU

O revizuire sistematică și o meta-analiză recentă au evaluat impactul reducerii aportului de grăsimi saturate asupra bolilor cardiovasculare și asupra mortalității generale. Analiza a inclus nouă studii clinice randomizate care au implicat peste 13.000 de adulți, majoritatea persoane cu antecedente de infarct miocardic sau cu boală coronariană stabilă, provenind din Europa, Statele Unite, Australia și India. Intervențiile au constat în reducerea aportului energetic provenit din grăsimi saturate prin diete sărace în grăsimi de origine animală, cu înlocuire parțială cu uleiuri vegetale bogate în acizi grași polinesaturați, variind atât gradul de restricție, cât și durata perioadei de urmărire (2 până la 8 ani). Grupul de control a menținut, în general, o dietă obișnuită, fără restricții specifice. Principalele rezultate evaluate au fost mortalitatea cardiovasculară, mortalitatea totală, infarctul miocardic și evenimentele coronariene majore. Accidentul vascular cerebral a fost evaluat în mai puține studii.

REZULTATE PRINCIPALE

Rezultatele au arătat că reducerea grăsimilor saturate nu a fost asociată cu o scădere semnificativă a mortalității din toate cauzele sau a mortalității cardiovasculare comparativ cu grupurile de control. Nu a fost observată nicio relație doză-răspuns între amploarea reducerii aportului de grăsimi saturate și riscul rezultatelor analizate. Excluderea studiilor cu risc ridicat de bias nu a modificat substanțial rezultatele, deși majoritatea studiilor au avut limitări metodologice. Cu toate acestea, rezultatele sunt în concordanță cu revizuiri sistematice anterioare ale studiilor controlate și cu alte direcții de cercetare care arată că reducerea grăsimilor, în general, nu reduce mortalitatea.

CONCLUZIE ȘI RELEVANȚĂ CLINICĂ

Având în vedere că această perspectivă negativă asupra grăsimilor saturate a fost larg răspândită în școlile de medicină și nutriție, precum și de către diverse asociații medicale și științifice, dorim să facem câteva comentarii importante. Rezultatele meta-analizei realizate de Yamada și colaboratorii în 2025, deși concluzia nu este nouă în comparație cu alte revizuiri sistematice efectuate în ultimii ani, pun din nou sub semnul întrebării recomandările tradiționale bazate pe limitarea acestui nutrient ca pilon central al prevenției cardiovasculare. Deși au existat studii epidemiologice care au arătat asocieri pozitive cu riscul cardiovascular, aceste diferențe, pe lângă faptul că sunt mici și de natură observațională, sunt mai reduse decât potențialul efect al multiplelor factori de confuzie necontrolați. În schimb, dovezile provenite din studii controlate nu susțin reducerea grăsimilor saturate ca strategie eficientă pentru reducerea mortalității generale sau a mortalității cardiovasculare.

Există o meta-analiză anterioară extinsă realizată de grupul Cochrane, care prezintă rezultate consecvente pentru mortalitatea din toate cauzele și mortalitatea cardiovasculară. Totuși, comparând cele două revizuiri sistematice, găsim câteva diferențe relevante. De exemplu, există studii importante care nu au fost incluse în cea mai recentă meta-analiză realizată de Yamada și colaboratorii, precum Women’s Health Initiative 2006, Ley et al 2004 sau Women’s Intervention Nutrition Study 2006. Aceste studii sunt relevante deoarece sunt mai recente decât majoritatea studiilor clinice incluse în ambele revizuiri și deoarece au un potențial de influență mai mare asupra efectului combinat decât întreaga meta-analiză realizată de Yamada și colaboratorii. Cu toate acestea, rezultatele acestor studii sunt în concordanță cu concluziile generale, neidentificând efecte semnificative, astfel încât includerea lor nu modifică concluziile. Motivul excluderii acestor studii din meta-analiza realizată de Yamada și colaboratorii îl reprezintă criteriile de includere mai stricte, limitând studiile clinice incluse la cele care au avut ca obiectiv specific restricția grăsimilor saturate, în timp ce revizuirea Cochrane include studii cu intervenții dietetice mai ample în care există o reducere a grăsimilor saturate. Cu toate acestea, revizuirea Cochrane include și o analiză de subgrup care selectează studii cu obiectivul specific de reducere a grăsimilor saturate, fără a modifica din nou concluziile.

Printre principalele limitări ale meta-analizei realizate de Yamada și colaboratorii se numără vechimea studiilor incluse și absența preregistrării. Cu toate acestea, atunci când se compară studiile mai vechi cu cele mai recente, nu au fost găsite diferențe majore în concluzii. Având în vedere tipul intervenției și imposibilitatea de a realiza orbirea participanților într-un protocol nutrițional, niciun studiu nu a fost evaluat ca având risc scăzut de bias în toate domeniile. Cu toate acestea, studiile acoperă un eșantion mare, iar mortalitatea este o variabilă mai puțin susceptibilă la bias. Deși majoritatea intervențiilor au fost realizate în contexte de prevenție secundară, două studii clinice au fost studii de prevenție primară, fără diferențe semnificative față de efectul observat în celelalte studii. O altă limitare relevantă este faptul că o intervenție dietetică nu reduce grăsimile saturate în mod izolat, ci înlocuiește unele alimente cu altele. În majoritatea studiilor, grăsimile saturate au fost restricționate prin înlocuirea lor cu grăsimi polinesaturate. Cu toate acestea, analiza de subgrup realizată de Hooper în cadrul revizuirii Cochrane arată că concluziile nu variază semnificativ în funcție de tipul macronutrientului de înlocuire. De fapt, efectele identificate sunt robuste, aceleași concluzii fiind menținute în aproape toate comparațiile suplimentare realizate: reducerile de colesterol obținute, riscul de bias, durata perioadei de urmărire în diferitele studii, sexul etc. O altă limitare a studiilor este faptul că există diferiți acizi grași saturați, cu efecte biologice diferite, iar unii fac parte din alimente mai sănătoase decât alții.

Deși înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate sau cu anumite tipuri de carbohidrați poate reduce colesterolul LDL, această reducere nu se traduce neapărat într-o incidență mai mică a evenimentelor cardiovasculare sau a mortalității. Logica mecanicistă învățată implicit în școlile de medicină și de științe ale sănătății reprezintă o parte substanțială a problemei, promovând un raționament inductiv constant pornind de la particular, încă din prima zi de curs. Medicina bazată pe dovezi necesită un raționament deductiv pornind de la o premisă majoră susținută de consecințe clinice, ajungând la o concluzie prin intermediul premisei minore. Opusul implică un raționament speculativ bazat pe o presupunere reducționistă. Acest lucru nu înseamnă că este singura modalitate de a raționa, dar trebuie să înceapă prin studierea dovezilor privind rezultatele concrete care au fost investigate sistematic încă de la început. Psihologii dedicați studiului logicii și luării deciziilor studiază de aproximativ 50 de ani problemele bine documentate ale raționamentului probabilistic la medici. Dintr-un anumit motiv, facultățile de medicină nu au încercat să abordeze această problemă prin cursuri specifice de epistemologie și logică aplicată practicii clinice. Mai mult, studenții părăsesc universitatea fără să fi studiat în mod sistematic dovezile pentru intervenții sau chiar întreaga narațiune biochimică care este considerată de la sine înțeleasă. Este ca și cum s-ar spune că medicina bazată pe dovezi vinde mai puține medicamente decât medicina bazată pe alegorii biochimice și pe intervenții orientate spre modificarea markerilor folosind logica inductivă reducționistă. Același tipar logic se aplică și în nutriție: consumul de alimente de calitate este mai important decât reducerea grăsimilor saturate sau a colesterolului din analizele de sânge, așa cum dictează raționamentul reducționist.

Pe scurt, studiile controlate realizate până în prezent arată că încercarea de a reduce grăsimile saturate din dietă nu are un impact semnificativ asupra mortalității. Chiar dacă noi studii controlate ar produce rezultate diferite, nu ne așteptăm la diferențe absolute mari în concluzii. Logica probabilistică arată clar că un element izolat dintr-un set uriaș de nutrienți implicați într-o fiziologie guvernată de homeostazie trebuie să se traducă în rapoarte de risc mici.

Dificultățile în estimarea efectelor tind să conducă la supraestimarea aspectelor minore și la subestimarea celor mai relevante, astfel încât concluziile acestor studii devin și mai importante atunci când se ia în considerare faptul că există modalități mai clare de a reduce mortalitatea și riscul cardiovascular decât reducerea aportului de grăsimi saturate: creșterea consumului zilnic de legume, reducerea consumului de produse ultraprocesate (inclusiv cele comercializate ca fiind bogate în „grăsimi polinesaturate”) sau consumul zilnic a unei cantități mici de ulei de măsline extravirgin, pentru a menționa trei dintre cele mai de bază exemple. Restul înseamnă confundarea ordinii priorităților.

Contextul alimentar general este mai important decât categoria biochimică a unui nutrient, iar același lucru se poate spune și despre alimentele ultraprocesate, unde contează mai puțin dacă sunt produse cu grăsimi saturate sau nesaturate (grăsimile trans industriale reprezintă o altă problemă). La ICNS, de mai bine de un deceniu expunem realitatea din spatele afirmațiilor despre grăsimi promovate de experți care susțin că reprezintă „știința”, fără a avea dovezi. Promovarea anumitor produse alimentare și festivalul de medicamente prescrise pe baza criteriilor de modificare a analizelor ar putea avea legătură cu acest lucru.

By. Bitanu-Alexandru

Referinte:

·  Yamada, S et al, 2025. Saturated Fat Restriction for Cardiovascular Disease Prevention: A Systematic Review and Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. JMA Journal, 8(2), 395–407. https://doi.org/10.31662/jmaj.2024-0324

·  Hooper, L., Martin, N., Jimoh, O. F., Kirk, C., Foster, E., & Abdelhamid, A. S. 2020. Reduction in saturated fat intake for cardiovascular disease. Cochrane Database of Systematic Reviews, 8. Art. No.: CD011737. https://doi.org/10.1002/14651858.CD011737.pub3