VO₂ MAX NU MAI ESTE DOAR DESPRE PERFORMANȚĂ ȘI LONGEVITATE.

Știi care este VO₂ max-ul tău?

Ar trebui să știi — ar putea fi cel mai bun predictor unic al cât de bine și cât de mult vei trăi.

Ideea că fitnessul cardiorespirator este important nu este nouă — sportivii sunt obsedați de această măsură de peste un secol, iar legătura dintre VO₂ max și mortalitate a fost stabilită acum mai bine de 30 de ani.

Ceea ce este nou este conștientizarea publicului și a profesioniștilor din domeniul sănătății că VO₂ max nu este doar pentru sportivi — este un semn vital de care toată lumea ar trebui să fie preocupată să îl mențină și să îl îmbunătățească pentru binele sănătății.

Pe baza a ceea ce consider a fi dovezi solide, persoanele cu un VO₂ max mai mare trăiesc mai mult. Chiar este „supraviețuirea celui mai adaptat”.

Unii vor susține că această corelație nu implică o relație de cauzalitate. Cu alte cuvinte, persoanele mai în formă pot trăi mai mult nu din cauza VO₂ max-ului lor, ci pentru că au fost înzestrate genetic cu alte trăsături care favorizează longevitatea. Nu fitnessul în sine este cel care oferă beneficiul de longevitate. Deși nu avem studii randomizate controlate pe termen lung care să arate că îmbunătățirea fitnessului aerobic prin exercițiu se traduce direct într-o durată de viață mai mare, nu este un salt dificil de făcut.

De ce?

Avem numeroase dovezi că exercițiul fizic este asociat cu o durată de viață sănătoasă și mai lungă și dovezi directe că exercițiul îmbunătățește mai multe aspecte ale sănătății cardiometabolice.

Și să nu uităm de creier — care, după părerea mea, este adesea neglijat în discuțiile despre sănătate și longevitate.

Declinul cognitiv, inclusiv boala Alzheimer și demența, este una dintre cele mai mari cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial. Când mintea cedează, corpul urmează. Iar atunci când corpul prosperă, și mintea pare să beneficieze.

Într-adevăr, exercițiul fizic ar putea fi și unul dintre cele mai importante lucruri pe care le putem face pentru creier, dar încă învățăm multe despre de ce se întâmplă acest lucru.

Poate pentru că fitnessul protejează creierul de modificările structurale care duc la declin cognitiv. Persoanele care fac mai mult exercițiu tind să aibă o funcție cognitivă mai bună, mai ales la vârste înaintate. Iar chiar și o singură sesiune de exercițiu crește capacitatea cognitivă în orele următoare. Dar știm mai puțin despre modul în care exercițiul ar putea influența structura creierului. Unele dovezi sugerează că această relație ar putea implica mielina — învelișul protector din jurul neuronilor noștri, esențial pentru sănătatea cognitivă, semnalizarea neuronală și prevenirea bolilor de îmbătrânire cerebrală.

Degenerarea mielinei în creier poate duce la perturbări ale comunicării neuronale, ceea ce poate contribui la declinul cognitiv observat în boala Alzheimer. Unele cercetări sugerează chiar că degradarea mielinei poate preceda formarea plăcilor de amiloid, una dintre caracteristicile definitorii ale bolii Alzheimer, indicând faptul că deteriorarea mielinei ar putea fi un eveniment timpuriu în progresia bolii. Deteriorarea mielinei odată cu înaintarea în vârstă este strâns asociată cu declinul cognitiv. Integritatea redusă a substanței albe, care rezultă adesea din deteriorarea mielinei, este corelată cu scăderi ale memoriei, funcției executive și vitezei de procesare la adulții în vârstă.

Deoarece mielina joacă un rol esențial în menținerea unei comunicări neuronale eficiente, degradarea acesteia poate duce la încetinirea proceselor cognitive și la apariția deficitelor cognitive asociate vârstei — ar trebui să facem tot ce putem pentru a crește sau menține nivelurile de mielină cerebrală.

Poate faptul de a fi într-o formă fizică mai bună să îmbunătățească mielinizarea creierului? Asta sugerează un studiu nou. Să analizăm mai atent.

Pentru studiu, un total de 125 de adulți fără deficiențe cognitive au fost supuși unor investigații imagistice cerebrale pentru a cuantifica nivelul de conținut de mielină în mai multe regiuni ale creierului. Acest lucru a fost realizat folosind un indicator direct și specific al conținutului de mielină, cunoscut sub denumirea de fracția de apă a mielinei la nivelul întregului creier și la nivel local. Dacă nu ești neurocercetător, detaliile nu sunt atât de importante. Trebuie doar să știi că o mielinizare mai redusă este un lucru rău, iar o mielinizare mai mare este un lucru bun.

Toți participanții au efectuat un test pe bandă de alergare pentru a măsura consumul maxim de oxigen sau VO₂ max.

Cercetătorii au împărțit participanții în trei grupuri în funcție de nivelul lor de fitness aerobic: scăzut, moderat și ridicat. De asemenea, au examinat efectul vârstei împărțind participanții în categorii de vârstă: 22–29, 40–59, 60–79 și 80–94.

Rezultate
Așa cum se poate observa clar în imaginea de mai jos, participanții cu un VO₂ max mai scăzut aveau o mielinizare mai redusă, în timp ce cei cu un VO₂ max mai ridicat aveau o mielinizare mai mare. Acest lucru a fost cel mai evident în rândul participanților de vârstă mijlocie și înaintată, sugerând că fitnessul oferă o protecție și mai mare împotriva demielinizării cerebrale odată cu înaintarea în vârstă.

Fitnessul aerobic a fost corelat pozitiv cu mielinizarea creierului — pe măsură ce VO₂ max creștea, mielinizarea creștea, și invers. Această constatare a fost observată în aproape toate regiunile cerebrale care au fost imagistic investigate.

Din nou, fitnessul s-a dovedit a fi mai important pentru sănătatea creierului la vârste înaintate. Cei mai în vârstă participanți au înregistrat cea mai mare creștere a mielinizării pe măsură ce fitnessul s-a îmbunătățit, urmați de participanții de vârstă mijlocie. Observă panta abruptă a liniei corespunzătoare celor mai vârstnici comparativ cu celelalte linii.

Un nivel mai bun de fitness a fost, de asemenea, asociat cu un declin mai lent al mielinizării cerebrale și cu un vârf mai tardiv al nivelurilor de mielină cerebrală.

Pentru întregul grup de participanți, vârful mielinizării a avut loc în jurul vârstei de 31 de ani, după care nivelurile de mielină au început să scadă. Totuși, la participanții cu cel mai scăzut VO₂ max, nivelurile de mielină au atins un vârf înainte de vârsta de 22 de ani și au prezentat un declin mai rapid. Pentru participanții din grupul cu VO₂ max mediu, vârful mielinizării a avut loc la vârsta de 28 de ani, iar pentru participanții din grupul cu cel mai ridicat VO₂ max, vârful mielinizării nu a apărut până la vârsta de 41 de ani. Pe scurt, un nivel scăzut de fitness împiedică procesul de mielinizare în creier și determină o instalare mai timpurie și mai rapidă a deteriorării mielinei. Acest lucru nu este deloc benefic.

În opinia mea, acestea reprezintă dovezi mecanistice solide care susțin ideea că fitnessul aerobic duce direct la modificări ale creierului ce promovează o reziliență cognitivă mai bună odată cu înaintarea în vârstă. Nu doar că putem spune că activitatea fizică și fitnessul sunt asociate cu o funcție cerebrală mai bună, dar putem și specula, pe baza dovezilor, de ce se întâmplă acest lucru.

Cu un fitness mai bun, obții un vârf mai tardiv al mielinei cerebrale, un nivel mai ridicat al acestui vârf și un declin mai lent al mielinei. Dacă faci o analogie cu masa musculară, care urmează o traiectorie similară, devine clar cât de importante sunt aceste implicații pentru sănătatea creierului.

Cum ar putea fitnessul să protejeze mielina din creier?

În primul rând, exercițiul fizic stimulează producerea și activitatea oligodendrocitelor, celulele responsabile de producerea și menținerea mielinei. Activitatea fizică poate spori proliferarea acestor celule și capacitatea lor de a forma noi teci de mielină în jurul neuronilor, ajutând la repararea mielinei deteriorate.

Exercițiul fizic crește, de asemenea, nivelurile factorului neurotrofic derivat din creier, o proteină care susține supraviețuirea și creșterea neuronilor și promovează mielinizarea. Exercițiul reduce degradarea mielinei prin diminuarea inflamației și îmbunătățește funcția metabolică cerebrală, despre care se știe că joacă un rol în mai multe boli neurodegenerative.

Aici se aplică întrebările și rezervele obișnuite. Există o limită a efectelor protectoare ale fitnessului asupra creierului? Participanții din acest studiu nu erau foarte bine antrenați — VO₂ max-ul lor a variat de la 10 la capătul inferior până la aproximativ 50 la capătul superior. Sunt creierele sportivilor de anduranță de elită și mai intens mielinizate decât cele ale oamenilor obișnuiți? Nu știm.

De asemenea, încă nu putem deduce o relație de cauzalitate din această asociere. Nu știm dacă îmbunătățirea condiției fizice crește nivelurile de mielină cerebrală. Oare declinul mielinei reflectă declinul fitnessului aerobic asociat cu înaintarea în vârstă?

Cu toate acestea, putem adăuga acum „sănătatea creierului” pe lista tot mai lungă de beneficii pe care fitnessul cardiorespirator pare să le ofere.

Așadar, chiar dacă nu ești preocupat să îți îmbunătățești VO₂ max pentru a trăi mai mult sau pentru a alerga mai repede, poți cel puțin să fii prudent și să îl îmbunătățești de dragul creierului tău. Pare a fi o decizie inteligentă.

By. Bitanu-Alexandru

Referinte:

1Faulkner ME, Gong Z, Bilgel M, Laporte JP, Guo A, Bae J, Palchamy E, Kaileh M, Bergeron CM, Bergeron J, Church S, D’Agostino J, Ferrucci L, Bouhrara M. Evidence of association between higher cardiorespiratory fitness and higher cerebral myelination in aging. Proc Natl Acad Sci U S A. 2024 Aug 27;121(35):e2402813121. doi: 10.1073/pnas.2402813121. Epub 2024 Aug 19. PMID: 39159379.