COLESTEROLUL DIN ALIMENTE AFECTEAZĂ NIVELUL DE COLESTEROL?
-Se pare că o cantitate disproporționată din cele aproximativ 5 milioane de terabytes, de informații, de pe internet sunt dedicate consilierii oamenilor despre cum să-și scadă colesterolul.
-Cea mai mare parte a acestor sfaturi pare să fie o dezbatere despre, dacă este bine să mănânci ouă sau creveți sau alte alimente bogate în colesterol; indiferent dacă sunt „sigure” sau dacă îți vor face arterele să se blocheze.
–Pot să spun: cantitatea de colesterol din alimentele pe care le consumi nu conteaza
-Consumați în mod regulat multi creveți, probabil că nu va face diferența. Consumați în mod regulat multe ouă, totuși, probabil că nu va conta. Niciuna dintre situații nu ar face, probabil, o mare diferență, deoarece corpul tău produce colesterol pe cont propriu, cam din orice(in principal zahar). Aceasta este o simplificare excesivă, dar poti mănânca mult colesterol și produci mai puțin. Mănâncă mai puțin colesterol și produci mai mult. Mâncarea contează de regulă în determinarea nivelului de colesterol, dar nu are nicio legătură cu cantitatea reală de colesterol din acel aliment.
-În schimb, nivelul colesterolului are de-a face cu alte câteva probleme:
-Cantitatea și tipul de carbohidrați din acel aliment.
-Cantitatea de grasimi saturate pe care o consumi in combinatie cu colesterolul pe care il ingerezi.
1 Carbohidrații și colesterolul
-Dacă cineva mănâncă în mod regulat o mulțime de carbohidrați simpli, ei dezvoltă adesea rezistență la insulină, ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge. Odată cu aceasta vine și o creștere a ratei cu care grăsimile sunt descompuse. Acest lucru duce la niveluri crescute de grăsimi in sânge sau trigliceride. De asemenea, găsiți o scădere a colesterolului bun (HDL) și o creștere a colesterolului rău (LDL).
-Acest triumf al terorii inimii – trigliceride mari, HDL scăzut și LDL ridicat – se crede că joacă un rol important în formarea plăcii în artere.
-Dar nu trebuie neapărat să fii rezistent la insulină pentru ca carbohidrații să afecteze negativ nivelul colesterolului. Doar a fi un consumator de carbohidrați și a avea mai mult de aproximativ 60% din caloriile zilnice provenite din carbohidrați (în special carbohidrați puternic procesați) trimite ficatului o misivă cu parfum pentru a începe să producă mai mult colesterol.
2 Grasimile saturate si colesterolul
-Iată unde ar putea părea că mă contrazic puțin. Știti cand am spus că colesterolul din alimente nu contează? Ei bine, se întâmplă dacă mănânci mult colesterol în combinație cu multe grăsimi saturate.
-Spune că-ți place friptura. Majoritatea cărnii roșii conține în mod normal o mulțime de grăsimi saturate și o cantitate semnificativă de colesterol, așa că atunci când o mănânci în mod regulat, observi de obicei o creștere a colesterolului LDL.
-Vestea bună este că friptura încărcată cu grăsimi saturate crește și colesterolul HDL, astfel încât raportul dintre colesterolul total și HDL (un presupus marker al bolilor cardiovasculare) nu este modificat.
-Deci, în general, alimentele bogate în colesterol care nu conțin multe grăsimi saturate, cum ar fi ouăle și creveții, nu vor afecta nivelul de colesterol LDL, dar alimentele bogate în colesterol și grăsimi saturate, cum ar fi fripturile și alte bucăți de carne roșie vor afecta usor.
-Cu toate acestea, după cum am menționat, carnea roșie nu ar trebui să vă afecteze sănătatea cardiovasculară pe termen lung, deoarece nu pare să afecteze raportul LDL/HDL. Deci întrebarea este, ar trebui să mănânci friptură și hamburgeri ?
-Cercetarea este uneori confuză. Un studiu din 1991, finanțat de US Surgeon’s Office, a constatat că, dacă populatia reduce cantitatea de grăsimi saturate pe care o ingerează, ar putea intarzia 42.000 de decese în fiecare an, cu o medie de două săptămâni. Acest lucru nu este chiar atât de rău pe cât pare, deoarece „medie” înseamnă că unii oameni și-ar fi prelungit viața cu câțiva ani, în timp ce alții și-ar fi prelungit foarte putin viața. Dar chiar și așa, orice prelungire a vieții a avut probabil puțin de-a face cu colesterolul în sine.
3 Deci, ce provoacă atacuri de cord?
-Medicii, în cea mai mare parte, nu pot fi de acord cu privire la ceea ce cauzează bolile de inimă. Sigur, există unele probabilități statistice care indică înțelepciunea scăderii tensiunii arteriale și a colesterolului, dar nu înseamnă că sunteți unul dintre cei aproximativ 50 % dintre bărbați sau 63 % dintre femei care mor din cauza atacurilor de cord si care nu prezentă simptome sau factori de risc puternici.
-Singurul lucru asupra căruia medicii și oamenii de știință par să fie de acord în ceea ce privește bolile de inimă, este că aceste boli sunt create de inflamație.
-Ceea ce este comun pentru aproape toți cei care mor din cauza unui atac de cord este o colecție mare de globule albe cunoscute sub numele de macrofage. Aceste macrofage se adună în jurul depozitelor de grăsime și secretă enzime care digeră proteinele.
-Interiorul vaselor de sânge este, desigur, alcătuit din proteine, iar în încercarea de a elimina depozitele de grăsime, vasele de sânge sunt consumate fiind mai subțiri și mai susceptibile la placa sau ruptură.
-Ceea ce i-a surprins pe cercetători, însă, a fost că au găsit aceste macrofage în artere probabil sănătoase. Acest lucru a indicat că inflamația a fost sistemică și nu localizată.
4 Ce putem să facem?
-În mod clar, știința colesterolului evoluează, dar între timp, se pare că există dovezi solide care să susțină următoarele:
– Evitați mulți carbohidrați, în special carbohidrații puternic procesați. Carbohidrații cresc colesterolul și trigliceridele în timp ce reduc nivelul HDL, dar poate mai important, rezistența la insulină care rezultă duce la inflamație, care este cu siguranță dăunătoare pentru inimă.
-Îmbunătățește sensibilitatea la insulină în general pentru a menține inflamația scăzută.
-Se pare că consumul de alimente bogate în colesterol, dar sărace în grăsimi saturate, cum ar fi ouăle și creveții, nu vă va afecta negativ sănătatea.
-Carnurile bogate in grasimi saturate si colesterol sunt probabil bine consumate cu moderatie, deoarece cresc atat HDL cat si LDL, lasand astfel neafectat raportul de colesterol total. Cu toate acestea, consumul în mod regulat de prea multe grăsimi saturate duce la inflamație, ceea ce, după cum s-a spus, inimii nu-i place.
-Înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimile polinesaturate (la gătit, de exemplu) reduce colesterolul LDL și colesterolul total, astfel încât să obțineți un raport de colesterol mai bun (LDL la HDL).
-Străduiți-vă să reduceți inflamația în general. Îmbunătățiți-vă corpul cu o mulțime de acizi grași omega-3 antiinflamatori. Luați în considerare aspirina(70-100mg), atât timp cât medicul dumneavoastră vă dă acordul.
Dar pentru orice eventualitate…
–Bine, sunt pe cale să te enervez. Este posibil ca colesterolul ridicat, s-ar putea dovedi într-o zi ca ar fi demonul în care a fost înfățișat. Poate că oamenii de știință vor reconcilia contradicțiile aparente din date.
-Având în vedere această posibilitate, probabil că este inteligent să fii măcar puțin proactiv în ceea ce privește colesterolul și să faci ceva mai mult decât să accepți recomandările pe care le-am expus în ultimul fragment. În plus, nu vreau să resping cifrele de colesterol care sunt mari.
-În timp ce eu urmăresc/recunosc toate observațiile/recomandările, pe care le-am descris în acest articol, împreună cu exercițiile fizice și suplimentarea, colesterolul meu total este în medie normal („normal” este orice sub 200 mg/dl). Probabil că are de-a face cu factori genetici dar si cu grija pe care o acord acestor lucruri.
-Fibrele elimină o parte din acizii biliari, ceea ce face ca ficatul să producă mai multă bilă prin utilizarea colesterolului disponibil în sânge. Aceasta, la rândul său, scade colesterolul. (Dacă nu elimini fizic colesterolul, acesta este doar reciclat.).
-Această strategie va permite, să reduceti nivelul de colesterol înapoi în intervalul normal. După cum se spune, mai bine să te asiguri decât să-ti pară rău, sau mai bine zis, mai bine să te asiguri decât să mori.
By.Bitanu-Alexandru
Referințe:
1.Neugeboren J. Open Heart: A Patient’s Story of Life-Saving Medicine and Life-Giving Friendship. August 6, 2003.
2.Dehgan M et al. Associations of fats and carbohydrate intake with cardiovascular disease and mortality in 18 countries from five continents (PURE): a prospective cohort study. Lancet. 2017 Nov 4;390(10107):2050-2062. PubMed.
3.Siri-Tarino PW et al. Saturated Fatty Acids and Risk of Coronary Heart Disease: Modulation by Replacement Nutrients. Curr Atheroscler Rep. 2010 Nov;12(6):384-90. PubMed.
4.TC Luoma TC’s Big Damn Book of Knowledge. Harlequin Press. Fresno, 2014.