Biomecanica este un domeniu fascinant. Deținerea cunoștințelor suficiente în acest domeniu este esențială pentru înțelegerea corectă a antrenamentului de rezistență. Încerc să-mi educ cititorii, astfel încât, în timp, ei să poată construi pe baza cunoștințelor lor și să atingă niveluri superioare de înțelegere cu privire la mișcarea umană. Am enumerat mai jos câteva definiții cu care aș dori ca cititorii să încerce să se familiarizeze, deoarece le va permite să înțeleagă mai bine viitoarele postări, articole.
Forța: forța este egală cu masa înmulțită cu accelerația și este o mărime vectorială, ceea ce înseamnă că este afișată într-o anumită direcție. Forța este de obicei măsurată în Newtoni.
GRFs: GRF înseamnă forța de reacție a solului. Când săriți, sprintați sau efectuați o ridicare olimpică, exercitați forță în pământ. Plăcile de forță măsoară aceste forțe. În timpul săriturii verticale, cea mai mare parte a forței produse este verticală. Cu toate acestea, în sprint, aveți forțe verticale, precum și forțe orizontale. Când piciorul lovește solul în timpul sprintului cu viteză maximă, la început forța este proiectată înainte care se numește forțe de frânare, iar odată ce COM trece peste picior, forța este proiectată în spate ceea ce se numește forțe de propulsie. În general, forța, inclusiv GRF, se măsoară în Newtoni.
Forța musculară: atunci când mușchii se contractă sau sunt întinși, ei creează forță musculară. Această forță musculară trage oasele, ceea ce creează un cuplu articular. În general, forța, inclusiv forța musculară, se măsoară în Newtoni.
Viteza cu vector: viteza este rata de schimbare a poziției sportivului. Este la fel ca termenul de viteză, dar cu o direcție asociată cu acesta. De obicei, se măsoară în metri pe secundă, dar poate fi exprimat și în mile pe oră sau kilometri pe oră.
Vector: vectorii conțin atât magnitudini, cât și direcții. Forța, viteza și accelerația sunt toate mărimi vectoriale.
Curba forță-viteză: puteți reprezenta curba forță-viteză pe un grafic prin reprezentarea forței pe axa y și a vitezei pe axa x. În forță și condiționare, scopul este de a deplasa curba în sus și la dreapta, astfel încât sportivul să poată prezenta mai multă forță și putere la fiecare sarcină posibilă. Antrenamentul de forță grea tinde să schimbe curba mai mult la capătul de forță al spectrului, în timp ce antrenamentul exploziv tinde să schimbe curba mai mult la capătul de viteză al spectrului.
Viteza unghiulară a articulațiilor: articulațiile corpului uman se mișcă prin arcuri și prin urmare, accelerează printr-o gamă de mișcări unghiulare. Viteza unghiulară articulară este rata de schimbare a mișcării articulației, adesea măsurată în grade pe secundă sau radiani pe secundă.
Accelerația: accelerația examinează rata de schimbare a vitezei în raport cu timpul și este de obicei raportată în metri pe secundă pe secundă (metri pe secundă pătrat).
Puterea: puterea este rata de lucru. Se calculează fie prin împărțirea muncii la timp, fie prin înmulțirea forței cu viteza. Puterea este de obicei raportată în wați.
Puterea articulației: este posibil să se măsoare puterea de ieșire a articulațiilor individuale în timpul mișcării prin înmulțirea cuplului cu viteza unghiulară a articulației. Este de obicei raportat în Newtoni-metri pe secundă.
RFD: RFD înseamnă rata de dezvoltare a forței și poate fi măsurat în mai multe moduri. Se crede că RFD este foarte important în sporturile care necesită generarea rapidă a forței. De obicei, se măsoară în Newtoni pe secundă.
RTD: RTD înseamnă rata de dezvoltare a cuplului și este de obicei măsurată în Newtoni-metri pe secundă.
RER: RER reprezintă rata de creștere a EMG și reprezintă rata de creștere a activării musculare. RER este de obicei măsurat în % din MVC pe milisecundă sau milivolti pe secundă.
Impulsul: impulsul este forța înmulțită cu timpul (de fapt, este suma forței nete sau forța care influențează accelerația, înmulțită cu timpul într-o fază de interes) și se calculează uneori luând aria de sub curba forței timp. Este de obicei raportat în newton-secunde.
Munca: munca este egală cu forța înmulțită cu distanța și este în general, raportată în jouli.
Momentul: impulsul este masa înmulțit cu viteza și este raportat în kilograme metri pe secundă.
Moment (cuplul): un moment este efectul de întoarcere produs de o forță. Este adesea sinonim cu cuplul, care poate fi considerat ca analogul de rotație cu forța liniară (forța de rotație) și este calculat prin înmulțirea forței perpendiculare cu distanța de la pivot (sau axa de rotație). Rezistența în antrenamentul de forță produce un moment extern, în timp ce mușchii produc un moment intern pentru a contracara momentul extern. Momentele sunt de obicei măsurate în Newtoni-metri.
Curba cuplu-unghi: puteți trasa curba cuplu-unghi pe un grafic prin reprezentarea cuplului pe axa y și unghiul articulației pe axa x.
Rigiditate: rigiditatea este rigiditatea unui obiect și poate fi considerată ca măsura în care acesta rezistă la deformare ca răspuns la o forță aplicată. Cu cât obiectul este mai rigid, cu atât este mai greu de deformat. Rigiditatea este de obicei măsurată în Newtoni pe metru sau pounds pe inch.
Conformitate: opusul rigidității este conformarea. Cu cât obiectul este mai conform, cu atât este mai ușor de deformat.
Vârf: un vârf este cea mai mare magnitudine a unui set de date sau cel mai înalt punct măsurat.
Medie: o medie este pur și simplu media unui set de date și este calculată prin combinarea unui set de date și împărțirea la numărul de cifre.
Relativ: în biomecanică, termenul relativ înseamnă de obicei relativ la greutatea corporală și este calculat prin împărțirea unei cifre la greutatea corporală.
Absolut: în biomecanică, termenul absolut înseamnă de obicei suma totală, indiferent de greutatea corporală.
EMG: EMG înseamnă electromiografie și este o tehnică de înregistrare și analiză a activității electrice produsă de mușchii scheletici.
Timpul de debut: timpul de debut în EMG este timpul care trece între o apariție și activarea musculară detectabilă.
Izokinetic: exercițiul izokinetic se efectuează pe un dinamometru care oferă rezistență variabilă la mișcare astfel încât indiferent de efortul exercitat, mișcarea se desfășoară cu o viteză constantă.
Izoinerțial: exercițiul izoinerțial menține masa constantă și este caracteristic exercițiilor tipice cu greutăți libere care sunt utilizate în mod obișnuit în antrenamentul de forță.
PAP: PAP reprezintă potențarea post-activare, care este un fenomen prin care performanța este îmbunătățită după activarea musculară anterioară.
ROM: ROM înseamnă intervalul de mișcare și este de obicei măsurat în grade sau radiani.
Deplasarea: deplasarea este o schimbare a poziției unui corp. Poate fi translațional, rotațional sau o combinație a ambelor.
CMJ: CMJ înseamnă săritura contra mișcării și este un test comun folosit în cercetare pentru a măsura capacitatea de săritură. Începe în poziția în picioare(ortostatism), cu mâinile pe șold și implică o contra-mișcare rapidă până când genunchii ating un unghi de 90 de grade, prin care mișcarea este inversată exploziv.
Squat Jump: saltul ghemuit (SJ) este un test obișnuit utilizat în cercetare pentru a măsura capacitatea de săritură și se efectuează începând din poziția inferioară la un unghi al genunchiului de 90 de grade, cu mâinile pe șold, fără balansarea brațului și fără contra-mișcare.
MVC: contracția maximă voluntară (MVC), sau uneori denumită MVIC pentru contracția izometrică voluntară maximă, este măsurarea celei mai mari rezultate posibile pe care individul o poate crea prin propria voință. MVC ar putea fi utilizat în electromiografie (EMG) sau cu măsurători de cuplu folosind dinamometre izocinetice.
Concentric: acțiunile musculare concentrice apar atunci când mușchii se scurtează sub tensiune.
Excentric: acțiunile musculare excentrice apar atunci când mușchii se lungesc sub tensiune (din punct de vedere tehnic, nu este o contracție).
Izometric: acțiunile musculare izometrice apar atunci când nu are loc nicio mișcare în articulație. Mușchii se vor scurta într-adevăr, în timp ce tendoanele se vor lungi, dar termenul este relaxat.
Pliometrice: exercițiile pliometrice profită de ciclul de întindere-scurtare (SSC) prin care un mușchi se prelungește rapid și apoi își inversează exploziv acțiunea.
GCT: GCT înseamnă timpul de contact cu solul. În general, sprintul cu viteză maximă prezintă GCT de aproximativ o zecime de secundă, în timp ce pentru sărituri maxime este de aproximativ cinci zecimi de secundă. Alergarea și săriturile în adâncime pot dura în medie 0,2 secunde.
Net: în biomecanică, adesea forțele în direcții opuse sunt combinate pentru a crea o singură forță netă. De exemplu, forța orizontală netă este suma forțelor de frânare (negative) și de propulsie (pozitive).
COM: COM reprezintă centrul de masă și este punctul unic în care poziția relativă ponderată a masei distribuite se însumează la zero. Un alt mod de a gândi este ca un punct din spațiu determinat de o distribuție a masei, prin care o forță uniformă care acționează asupra acelei mase ar acționa ca și cum distribuția ar fi localizată tocmai în acel punct. Uneori, termenul centru de greutate (COG) este folosit în locul COM.
Activ: în biomecanică, forțele musculare active sunt generate de contracțiile musculare și anume sarcomere.
Pasiv: în biomecanică, forțele musculare pasive sunt generate de proprietățile elastice ale materialelor precum cele găsite în mușchi (colagen, titin etc.), ligamente, oase, tendoane și fascie.
Rezultat: în biomecanică, adesea se calculează vectori rezultanți, caz în care un singur vector este format prin combinarea (sau însumarea) a doi sau mai mulți alți vectori. De exemplu, combinarea forțelor orizontale și verticale într-o forță rezultantă.
By. Bitanu-Alexandru Sebastian-Alin